Sa vrei sa fii iubit. Sa vrei sa visezi si sa nu mai tii cont de realitate. Sa vrei sa vezi intr-o privire aruncata pe furis semnul unei iubiri care se zbate sa iasa la suprafata. Sa vrei sa crezi ca nu toti oamenii sunt rai si insensibili. Sa vrei sa crezi ca mai poti inca spera la o iubire care sa te tina departe de lumea viselor si sa te transporte in realitate. O biata umbra ce se plimba solitara printre niste figuri. Totul e plin de umbre, de contururi indescifrabile, iar printre ele, cate-o pereche, doua, tinandu-se de mana. Si eu vreau sa iubesc. M-am saturat sa fiu umbra, sa nu-mi gasesc nicaieri locul, sa fiu alungat de orice strafulgerare de lumina. M-am saturat sa tot alerg, sa planez asa, obscur, fara tinta si solitar. Vreau sa prind contur, vreau sa nu mai fiu umbra…